Psihoterapiile psihanalitice

Psihoterapiile psihanalitice au drept principiu mentinera cadrului teoretic si a regulilor fundanmentale ale psihanalizei, iar telul lor este, la fel ca si al psihanalizei, nu disparitia directa a simptomelor, ci insusirea de catre subiect a vietii lui psihice inconstiente.

Acest obiectiv determina si metoda: cat il priveste pe pacient, regula fundamentala de a spune orice, asociind ideile asa cum acestea ii vin in gand in cadrul sedintei; in privinta analistului (in afara celei de-a doua reguli fundamentale enuntate de Ferenczi, care este analiza personala a analistului), atentia flotanta, „neutralitea binevoitoare”, adica absenta gratificatiei directe, a consilierilor, a judecatilor, a sugestiei (exact inversul hipnozei). Aceste aspecte nu implica insa tacerea permanenta si absenta participarii la procesul analitic.

Participarea psihanalistului ramane subordonata, prin cai diferite, costructiei spatiului psihanalitic. Contractul analitic este deopotriva asemanator.El consta in special din obligatia de a plati (in masura in care e posibil, inclusiv sedintele la care pacientul a lipsit), in fixitatea orarului si a duratei sedintelor (de obicei 45 de minute). Prin repetarea lor regulata si previzibila, aceste reguli introduc in viata pacientului suspendarea temporara si repetata a raportului obisnuit cu realitatea exterioara si cu modalitatile de comunicare sociala, ele determinand astfel constituirea acestui altfel de scena intr-un timp si intr-un loc rezervate si protejate deopotriva de analizand si analist.

Efectele asteptate pot fi obtinute doar la capatul unui travaliu prealabil ce admite o mare varietate de atitudini si de interventii ale analistului. Ele presupun disponibilitatea sa inventiva si capacitatile lui empatice, astfel incat sa nu fie niciodata vorba de aplicarea unei tehnici sau a unei practici puternic codificate. De exemplu, stabilirea unei relatii vii si bazate pe suficienta incredere, cu efecte de reparatie narcisica ce face posibila investirea cuvantului in timpul sedintei si modifica raportul pe care subiectul il intretine cu el insusi, inducand un proces care poate deveni, mai mult sau mai putin rapid, specific psihanalitic.

Extras din „Ce psihoterapie sa alegem?”,
Coord. Mony Elkaim, Editura Trei, 2007

Anunțuri

4 comentarii

Din categoria psihanaliza

4 răspunsuri la „Psihoterapiile psihanalitice

  1. mi s-ar fi parut interesant ca acest material sa contina cate ceva despre diferenta dintre psihoterapiile psihanalitice si celelalte.

    Sau poate un material nou pe aceasta tema.

  2. I’m not easily impressed. . . but that’s imrspesnig me! 🙂

  3. Suna interesant, si cu punizta propaganda cred ca o sa aibe si succes, poate ca e nevoie de asa ceva pentru o anume categorie de persoane, n-am mai auzit nimic sclipitor de pe vremea cand doctorul cristian andrei facea emisiunea aia la europa fm (avea succes nu gluma, stiu ca la mine in camin se facea liniste cand incepea la radio si toata lumea ciulea urechea, mai oficial sau mai pe ascunselea.. nah uni mai timizi ;P). Am urmarit si emisiunea tv a lui cristian andrei dar nu prea a prins, cred ca in interiorul nostru, vibreaza mult mai intim efectul auditiv decat cel vizual, de aceea inclin sa cred ca o prezentare audio si o voce buna pot face multe minuni pe un astfel de subiet. Multa bafta, o sa te urmaresc in continuare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s